Desenele animate: lumea s-a schimbat si eu am ramas pe loc ?

Vazand de curand filmul The Nut Job, am constatat ca nu mai inteleg evolutia desenelor animate.
Apartin unei generatii pentru care desenele animate erau o desfatare a ochiului, iar Disney era magicianul de necontestat.
Generatii au crescut cu :  Mickey Mouse, Donad Duck, Pluto, Goofy, Bamby,  Lady and the Tramp, Thomas O'Malley  sau Duchess .

Un desen, chiar daca la inceput era mai nereusit, se perfectiona.

Cel mai bun exemplu: Mickey Mouse

Si  Walter Lantz isi  perfectiona desenele, cel mai bun exemplu Woody Woodpecker.                        La inceput era uratica si nevrotica pentru ca apoi... sa devina simpatica ciocanitoare iubita de copii.

Cred ca ultimii din generatia desenelor frumoase au fost Joseph Barbera si William Hanna.

De la inegalabilii  Tom  si Jerry pana la : The Flintstones, The Smurfs, Scooby-Doo,  The Jetsons, Johnny Quest sau  Yogi Bear.

Ce s-a intamplat dupa aceea?

Unde a disparut frumusetea? De ce au aparut desenele animate horror?

Nu este vorba de desenele animate destinate si  adultilor, sau in primul rand lor, ca  Alice in Wonderland (or What’s a Nice Kid Like You Doing in a Place Like This), The Point (Oblio) sau Gay Purr-ee ( Parisul vesel,  cum a rulat la noi), despre care voi vorbi alta data.

Este vorba de acele monstruozitati ca :

Cow and Chicken a lui  David Feiss ( 1995- 2004)

Ed, Edd si Eddy  creat de Danny Antonucci (1999- 2009)

Courage the Cowardly Dog a lui John R. Dilworth

de cand cateii s-au  transformat din dragalaseniile lui Disney in monstruozitatea lui Dilworth?          Sa fie de vina Tom Holland regizor al filmului  Child's Play (1988) creatorul lui  Chucky, ca transformat papusile in criminali? ca a pervertit gustul copiilor?

Raman fidela desenelor frumoase, care fac un copil sa viseze frumos si sa se scoale zambind.