Dulciuri specifice sarbatorilor de iarna

 Dulciuri specifice sarbatorilor de iarna

1Chritsmas Pudding (Budinca de Crăciun) – Marea Britanie

Budinca de Crăciun este nelipsită în Marea Britanie în perioada sărbătorilor de iarnă. Rețeta tradițională seamănă mult cu o prăjitură cu fructe, cu deosebirea că se fierbe, nu se coace. Are în compoziție o mulțime de fructe uscate, stafide, nuci, cireșe, legate cu un amestec de ou și seu. Uneori e însiropată cu zahăr rafinat, alteori cu melasă și aromată cu scorțișoară, nucșoară, cuișoare, ghimbir și alte mirodenii. Budinca se prepară în duminica dinainte de Advent (cu patru săptămâni înaintea Crăciunului) și se lasă la maturat fără riscuri, întrucât are un conținut ridicat de alcool. Înainte de secolul XIV, Budinca de Crăciun era un preparat moale din carne de vită sau oaie cu fructe uscate, vin și condimente.

2 Panettone – Italia

Când vine vorba despre prăjitura tradițională, italienii vor avea mereu Panettone. Provine din Milano, are un gust dulce, de drojdie, și o formă distinctivă de cupolă de catedrală. Pentru preparare e nevoie însă de pricepere și răbdare. În mod tradițional, este umplut din belșug cu stafide și fructe confiate. Panettone pare a avea origini îndepărtate, chiar de pe vremea Imperiului Roman, când vechii romani îndulceau cu miere un fel de aluat dospit.

3. Fritule (Gogoşi) – Croația, Bosnia-Herțegovina

În Croația, cel mai bun mod de a-ți încânta oaspeții la masa de Crăciun este să le oferi fritule. Fritule sunt niște bile de aluat, cât să încapă odată în gură, aromate cu coajă de lămâie și portocală, rachiu de struguri (loza, în croată) și/sau rom negru și presărate cu zahăr pudră.

4. Dresdner Stollen – Germania, Austria

Cel mai faimos cozonac tradițional în Germania este cel din Dresda, vândut și la Striezelmarkt, cel mai vechi târg de Crăciun din Germania. Cozonacul produs în Dresda se remarcă printr-un sigiliu special, aplicat pe ambalaj, ce îl reprezintă pe regele Augustus al II-lea cel Puternic. De menționat că rețeta stollenului oficial o știu doar 150 de brutari din Dresda. În oraș are loc în fiecare an Stollenfest, sărbătoarea istorică dedicată

cozonacului tradițional. Stollenul de Dresda a fost menționat pentru prima dată într-un document oficial în anul 1474, în meniul spitalului creștin Sf. Bartolomeu și era pregătit dintr-un aluat dulce, doar din făină, drojdie, apă și umplut cu fructe.

5. Štedrák (Plăcinta generoasă) – Slovacia

În slovacă, Štedry, cuvântul de la care se trage denumirea acestui desert tradițional, înseamnă generos, iar numele face trimitere la bogata umplutură, din patru straturi diferite (gem de prune, mac, nuci și brânză de vaci), întinse cu dărnicie pe două straturi subțiri din aluat dospit. Plăcinta a fost folosită pentru că se credea că are proprietăți miraculoase. Acum, se prepară doar pentru masa de Crăciun, iar umplutura pusă cu generozitate semnifică belșug și fertilitate.

6. Drømmekage (tortul de vis) – Danemarca

În daneză Crăciunul este denumit Jul (un vechi cuvânt nordic pentru festivitate) și este considerat cea mai mare sărbătoare. Pe durata Sărbătorilor de Iarnă, de pe mesele danezilor nu lipsește delicatesa numită Drømmekage, un „vis dulce“, așa cum arată și numele. Blatul este aerat, bogat aromat cu vanilie, iar toppingul cu gust de caramel și cocos este dens și moale. Provenind din regiunile de nord ale țării, Tortul de vis a devenit favoritul meselor de Crăciun abia din a doua jumătate a secolului XX.

7. Irish Christmas Cake (tort irlandez de Crăciun) – Irlanda

În Irlanda există sute de rețete de tort de Crăciun. În toate cazurile însă este vorba despre un blat bogat în arome, ușor picant, plin de fructe și nuci, care se coace cu șaseopt săptămâni înainte de Crăciun și care este apoi „hrănit“ în mod regulat cu whiskey, până în ziua cea mare. Finisajul se face de obicei cu glazură de marțipan sau cu glazură albă de unt și zahăr pudră. Crăciunul, în Irlanda, nu poate fi sărbătorit fără acest desert bogat în fructe, cu adaos generos de alcool.

8. Saffransbullar (Chifle cu șofran) – Suedia

În tradiția suedeză, sărbătorile dedicate Crăciunului încep cu Festivalul Sf. Lucia, în 13 decembrie. În unele reprezentări, Sf. Lucia apare ca o tânără purtând pe cap o coroniță de plante verzi, împodobită cu lumânări aprinse și având în mâini o tavă cu Saffransbullar. Chiflele din aluat dulce aromate cu șofran și stafide negre au o formă ce amintește de o pisică încolăcită și poartă numele „lussekatter“ (pisicile Luciei). Șofranul este folosit intens în bucătăria suedeză unde fiecare gospodină se laudă cu propriile secrete pentru cele mai pufoase și mai savuroase Saffransbullar.

9. Joulutorttu (tarta de Crăciun sau tarta Stea) – Finlanda

Tradiționalele Joulutorttu sunt produse din foietaj în forma unor elice de moară de vânt și umplute cu gem de prune. Uneori, acestea au și alte forme și sunt umplute cu gem de mere. Numele Joulutorttu se traduce ca Tarta de Crăciun („torttu“ înseamnă tartă), dar desertul este cunoscut și ca Tarta Stea. Tradițional, aluatul Joulutorttu se prepară cu unt și brânză dulce (quark).

10. La Bûche de Nöel (Buturuga de Crăciun) – Franța

Desertul franțuzesc tradițional servit de Crăciun este o ruladă din pandișpan acoperită cu cremă de unt și ciocolată sau cafea, decorată asemănător cu scoarța unei buturugi ce încălzește căminul în seara de Crăciun și acoperită cu zahăr pudră, ca o zăpadă proaspăt ninsă. Pentru decor se mai

folosesc fructe de pădure, crenguțe ori ciupercuțe realizate din bezea, iceing sau marțipan. Denumirea La Bûche de Nöel a fost atribuită desertului de Crăciun abia în prima jumătate a secolului XX, când în Franța nu se mai obișnuia încălzirea cu lemne.

11. Bolo Rei (Prăjitura Regelui) – Portugalia

Roscade Reyes (inelul Regelui) – Spania

Bolo Rei-Prăjitura Regelui se mănâncă între Crăciun și 6 ianuarie, Ziua celor Trei Magi. Are forma unei coroane și este decorată cu fructe confiate și nuci, simbolizând darurile oferite pruncului Isus de cei Trei Magi. Bolo Rei este umplută cu nuci, fructe uscate și confiate, dar în ea este ascunsă și o păstaie de fasole fava. Legenda spune că un brutar isteț a găsit această soluție pentru a alege care dintre cei trei magi să ofere darurile pruncului Isus. În prezent, meseanul care găsește păstaia este obligat să pregătească prăjitura pentru anul următor.

În Spania prăjitura tradițională se numește Rosca de Reyes și este similară cu cea din Portugalia. Doar că poate fi simplă sau cu cremă și se obișnuiește ca în desertul tradițional să fie ascunsă și o figurină reprezentându- l pe pruncul Isus. Cel care găsește figurina este proclamat regele sau regina zilei, iar cel care dă peste păstaie este obligat să plătească prăjitura.

12. Cozonac – România, Moldova

La vremea Crăciunului, femeile din România prepară cozonac cu diverse umpluturi.