Misterul lui Al Naslaa,

 Misterul lui Al Naslaa, stânca împărțită în două, în oaza Tayma, Arabia Saudită.

Caracteristica sa este o fisură curioasă, perfect liniară, care o împarte în două, cu un echilibru care, aparent, poate părea precar.

Oasisul Tayma este situat în partea de sud-vest a Arabiei Saudite.

Lucrul surprinzător este că este o tăietură precisă, demnă de un laser, dar și „fețele” perfect plane și complet naturale ale celor două jumătăți, acoperite cu gravuri criptice de rocă, care datează probabil dintr-un trecut antic.

Cercetătorii care au studiat misterioasa fisură liniară au formulat mai multe ipoteze: cea mai creditată ar fi în deplasarea solului, ceea ce ar fi dus la alunecarea unuia dintre cele două piedestale care susțin enorma structură stâncoasă.

Există o altă ipoteză: tăierea liniară s-ar putea datora unei greșeli vechi, deși minore.

Există, desigur, mai multe teorii științifico-fantastice, cum ar fi bătăliile OZN și teste sofisticate de arme extraterestre. 

Radu Ungureanu

Megalitul Al-Naslaa este unul dintre cele mai neobișnuite și misterioase petroglife antice din Arabia Saudită. Descoperirile arheologice arată că încă din cele mai vechi timpuri regiunea în care se află piatra a fost locuită.

Megalitul a fost descoperit de Charles Huver în 1883 și, încă de la descoperirea sa, a fost subiect de dezbatere în rândul experților care și-au împărțit opiniile în ceea ce privește originea și modul în care piatra a ajuns să fie împărțită perfect în două. De la fulgere și până la tăierea cu ajutorul unor lasere, speculațiile internauților din întreaga lume a readus acest loc plin de legendă și mister în atenția opiniei publice.

Piatra nu se află chiar în mijlocul pustiului. Potrivit istoricilor, aici, în secolul al VIII-lea î.Hr., se afla o așezare asiriană numită “Oaza Tamya”. Un oraș prosper, bogat în puțuri de apă și clădiri frumoase. În plus, arheologii au descoperit inscripții cuneiforme la baza rocii, care datează din secolul al VI-lea î.en. Ce este și mai interesant, pentru o lungă perioadă de timp, regele babilonian Nabonidus s–a retras la Tayma pentru a se închina și a căuta profeți, încredințând împărăția Babilonului fiului său, Belșațar.

Ce l-a făcut mai exact pe rege să vină aici, nimeni nu știe cu exactitate, însă pentru a lăsa conducerea unui imperiu atât de mare pentru a căuta profeți, nu este un lucru tocmai obișnuit fie și pentru acele timpuri. Acest lucru înseamnă că în această oază din deșert s-a întâmplat ceva demn de luat în seamă și extrem de neobișnuit, dincolo de puterea de înțelegere a acelor oameni. 

Potrivit membrilor comisiei saudite pentru turism și arheologie (adică varianta oficială), fenomenul care a împărțit megalitul în două este cât se poate de natural, bucata de rocă fiind fisurată de niște activități vulcanice subterane care au modificat ușor terenul de sub cele două suporturi care susțin megalitul.